ANALIZĂ | Alexandra Prokopenko (Carnegie), despre noii oligarhi ai Rusiei, dependenți de Kremlin: ”Ofițeri FSB și asociații lor, datori lui Putin”

Alexandra Prokopenko, cercetător la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, atrage atenția asupra unui scenariu aflat deja în dsfășurare în Federația Rusă. După invadarea Ucrainei, elitele ruse au devenit din ce în ce mai nemulțumite, chiar dacă frustrările au fost transmise neoficial, în discuții cu jurnaliștii care au fost obligați să citeze ”surse care au dorit să își păstreze anonimatul”. Vladimir Putin, însă, joacă o nouă carte și pune un nou pariu, iar în centrul atenției se află viitorii îmbogățiți ai Rusiei.

Alexandra Prokopenko a lucra – între 2017 și 2022 – la  Banca Centrală a Rusiei și la Școala Superioară de Economie (HSE) din Moscova. Este absolventă a Universității de Stat din Moscova și deține un master în sociologie obținut la Universitatea din Manchester.

În analiza sa publicată de Carnegie Endowment for International Pace (Fundația Carnegie pentru Pace Internațională), Prokopenko notează că loialitatea este ceea ce Vladimir Putin prețuiește mai presus de orice altceva, însă această axiomă nu mai este suficientă.

”Regimul lui Putin depinde de oamenii de afaceri loiali și de tehnocrații profesioniști care gestionează economia”

Aparent, liderul de la Kremlin și-a pierdut încrederea în vechile elite ale Rusiei, punctează Alexandra Prokopenko, iar acum formează o nouă clasă de proprietari în Rusia, îmbogățiți, dar dependenți de Kremlin.

”După ce a ajuns la putere, Putin și-a manifestat disponibilitatea de a accepta rezultatul valului controversat al privatizărilor din anii `90. Garanția dată pentru primul său mandat prezidențial a fost că toate bogățiile adunate înainte de mandatul său de președinte ar putea fi păstrate de proprietarii lor, iar acest lucru nu s-a schimbat niciodată.

Acest pact stă la baza loialității capitaliștilor ruși, iar devotamentul personal față de Putin este răsplătit frumos cu contracte de stat extrem de profitabile sau cu controlul unor întregi sectoare economice.

Regimul lui Putin depinde de oamenii de afaceri loiali și de tehnocrații profesioniști care gestionează economia. În urma invadării Ucrainei, în luna februarie a anului trecut, tehnocrații au reușit să protejeze sistemul financiar rus nu doar de presiunea adusă de sancțiunile occidentale, ci și de cea a celor mai bogați magnați ai țării, care încercau cu disperare să-și scoată banii din Rusia”, explică Alexandra Prokopenko.

”O serie de morți misterioase din industria petrolieră a Rusiei au contribuit la amplificarea temerilor și a supunerii față de regimul Putin”

Sancțiunile au aprins resentimente și un sentiment de nedreptate împotriva Occidentului în rândul elitelor Rusiei. Între timp, o serie de morți misterioase în cadrul industriei petroliere a Rusiei au contribuit la amplificarea temerilor și a supunerii față de regimul Putin.

”Lipsa oricărei perspective reale de a se elibera de sistem a forțat elitele să se adăpostească în interiorul țării, respectând mesajul Kremlinului că doar Rusia poate oferi un refugiu sigur.

În timpul unei întâlniri din luna ianuarie, între Putin și procurorul general, s-a menționat ca în curs de desfășurare revenirea controlului statului asupra întreprinderilor strategice. Până în vară, o listă lungă de bunuri fusese deja rechiziționată, inclusiv cele deținute anterior de oameni loiali Kremlinului.

Primii candidați pentru naționalizare și redistribuirea ulterioară către noii proprietari au fost activele rusești ale companiilor din țările declarate «neprietenoase» de către Kremlin”, mai scrie Alexandra Prokopenko.

”Baltika, filiala rusă a companiei daneze Carlsberg, a mers la vechiul prieten al lui Putin, Taimuraz Bolloyev”

Potrivit unei legi adoptate de la invadarea Ucrainei de către Rusia, companiile străine care doresc să părăsească piața rusă trebuie să-și vândă activele pentru jumătate din valoarea lor și, de asemenea, să plătească o zecime din veniturile din vânzare către stat.

Dar procesul devine din ce în ce mai dur și orice înțelegere poate fi blocată de autoritățile ruse.

”Decretul de naționalizare al lui Vladimir Putin a permis ca statul să își însuşească activele companiilor străine ca răspuns la măsurile similare luate de ţările occidentale.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care activele rusești ale Danone (al doilea mare producător de lactate din țară) și Baltika (filiala rusă a lui Carlsberg și al doilea producător de bere din Rusia) au trecut în «conducerea temporară» a Agenției Federale de Administrare a Proprietății.

Formularea decretului imită decretele anterioare emise pentru sechestrarea activelor companiilor energetice Fortum și Uniper.

• Operațiunile rusești ale două companii energetice străine — Fortum din Finlanda și Uniper din Germania — sunt deja sub o nouă conducere legată de asociatul lui Putin, Igor Sechin, CEO al gigantului petrolier rus Rosneft.
• Activele gigantului francez de produse lactate Danone au fost, între timp, moștenite de nepotul liderului cecen Ramzan Kadyrov
• Baltika, filiala rusă a companiei daneze Carlsberg, a mers la vechiul prieten al lui Putin, Taimuraz Bolloyev.
• Anterior, un alt om de afaceri apropiat de liderul cecen Kadyrov a primit o fabrică în orașul ucrainean distrus Mariupol, precum și acțiuni la hipermarketurile OBI și cafenelele Starbucks.

Oficialii ruși din Crimeea, pe care Moscova a anexat-o de la Ucraina încă în 2014, și-au însușit 700 de active imobiliare de la oligarhii ucraineni”, notează Alexandra Prokopenko.

”În loc de investitori străini, are «eroi ai operațiunii militare speciale»”

Alexandra Prokopenko avertizează că, dacă Rusia nu mai are investitori străini – din cauza războiului din Ucraina -, Kremlinu a găsit ”soluția salvatoare”, respectiv tinerii ofițeri FSB și asociații acestora, ”eroi ai operațiunii militaere speciale”.

”În loc de investitori străini, are «eroi ai operațiunii militare speciale», tineri ofițeri FSB și asociații lor, mulți participanți la concursul de management de stat Liderii Rusiei, copiii guvernatorilor regionali și alți manageri.

Oricui este «unul dintre noi» i se poate oferi un bun sau două pentru păstrare, împreună cu șansa de a profita de pe urma acestuia. Acești oameni își vor datora noua poziție și avere lui Putin și anturajul său, făcându-i dependenți direct de Kremlin pentru a păstra noul statut și bogăție.

Calculul, prin urmare, este simplu: atunci când Putinismul se confruntă cu o criză, acești noi proprietari de active vor veni să-și apere proprietatea – și, făcând acest lucru, vor salva regimul”, încheie Alexandra Prokopenko.

Citește și:

ANALIZĂ | Tatiana Stanovaya și o ÎNTREBARE cu mai multe răspunsuri: ”De ce a trebuit să moară Prigojin?”

Alexei Navalnîi, despre ”maimuța cu grenadă” de la Kremlin: ”Putin a creat o bandă, a înarmat gașca, a desființat gașca, a ucis liderii”

Erdogan se pregătește să-l viziteze pe Putin, la reședința de vară a ”Țarului”. Marea Neagră, miza negocierilor din fostul palat al lui Stalin

Liderul cecen Ramzan Kadîrov, mesaj după moartea lui Prigojin: ”Ori nu vedea, ori nu voia să vadă imaginea de ansamblu”

Dmitri Muratov, co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, plasat pe lista ”agenților străini” de Moscova: ”Atitudine negativă față de Rusia”